Comorova

Padurea Comorova a fost plantata in anul 1890, prin eforturile Academiei Romane, cu sustinerea Casei Regale in vederea realizarii unei perdele deprotectie care sa atenueze fenomenul desertificarii. La inceputul secolului XX, padurea se intindea de la Costinesti, pana la Mangalia. in anul 1971, o buna parte din terenul aferent padurii a trecut in administrarea Trustului Carpati (fosta gospodarie a Partidului Comunist Roman), care a defrisat suprafetele pe care au fost construite vilele de protocol ale dictatorului Nicolae Ceausescu, precum si statiunile din nordul Mangaliei (Neptun -Olimp, Venus, Jupiter, Saturn). Comorova “Parc Municipal” ? in anul 1996, datorita pozitiei de forta a primarului fost taranist Zanfir Iorgus, padurea nu a fost inclusa in fondul silvic national, iar in anul 1998 a fost predata in administrarea Consiliului Local Mangalia. La sfarsitul guvernarii taraniste, Comorova a fost trecuta, cu titlul de “parc municipal”, in proprietatea Consiliului Local Mangalia. in anul 2003, indata dupa ce s-a inscris in Partidul Social Democrat, Iorgus a obtinut, la a treia incercare, avizarea de catre Agentia de Protectie a Mediului Constanta, pentru Planul Urbanistic Zonal denumit fumigen „Extinderea si diversificarea ofertei turistice si de agrement – statiuni Mangalia Nord”. Un an mai tarziu, primarul a purces la retrocedarea unor bucati imense de padure, iar in 2005 la scoaterea la licitatie publica a unor loturi de cate 39.000 de metri patrati in vederea construirii de cluburi private. La sfarsitul anului 2005, mai exact in data de 20 decembrie, cand toata lumea se pregatea de sarbatorile de iarna, Iorgus a promovat cu spijinul marii majoritati a consilierilor locali o hotarare locala privind defrisarea a 11 hectare de padure, in vederea amenajarii de drumuri de acces, acesta fiind primul pas in vederea plantarii de vilute, casoaie si cluburi private in locul padurii curatate de drujbe.
TAIATI-O DIN PADURE !
La inceputul anului 2006, Organizatia de Investigatii Jurnalistice (O.I.J.) a demarat, in parteneriat cu organizatia ecologista Mare Nostrum (implicata si in salvarea parcului Tabacarie din Constanta), campania de mediu „Salvati Padurea Comorova!”, reusind in numai cateva luni sa atraga atentia asupra masacrului ecologic planuit de primarul Iorgus sub lozinca extinderii ofertei turistice si de agrement. Campania a avut ca rezultat blocarea aplicarii PUZ-ului. IERI taranist cu acte AZI democrat sa-si faca parte ! in fata opozitiei opiniei publice si a sensibilizarii clasei politice, Zanfir Iorgus a ales sa demisioneze din Partidul Social Democrat si sa se inscrie in Partidul Democrat, proaspat instalat atunci la putere, cu intentia stravezie de a atrage sprijinul politic si cointeresarea in savarsirea masacrului ecologic. Pana acum insa, planurile nu i-au reusit, dar rubedeniile sale devenite proprietare asupra unei parti din padure sunt dispuse sa mai astepte pana cand Zanfir Iorgus va castiga un nou mandat de primar la Mangalia… pentru a organiza un nou “Festival al Drujbelor”! Vand teren intravilan, impadurit… „Vand teren intravilan, impadurit, cu utilitati, 30.000 m.p. la 60 Euro/m.p, in Padurea Comorova” – iata cum suna unul din sutele de anunturi imobiliare postate pe internet incepand cu anul 2006. Din puzderia de date de contact, retinem, pentru caracterul insolit, urmatoarea adresa de e-mail: cutare1@yahoo.co.uk. Din capul locului, caracteristicile insiruite ale terenului – si intravilan, si impadurit, si dotat cu utilitati – te surprind flagrant prin abuzul de logica juridica, la fel cum expresia „cerc patrat” socheaza si silueste logica matematica. Pai, daca terenul este impadurit, atunci el nu poate fi in acelasi timp si intravilan, potrivit legislatiei in vigoare, la fel cum o figura geometrica nu poate fi in acelasi timp si cerc, si patrat, potrivit legilor geometriei euclidiene. La Mangalia… la Comorova, E POSIBIL ORICE ! La Comorova insa totul este posibil, dovada fiind tocmai anunturile postate pe internet. Anonimatul vanzatorilor – cutare1@yahoo.co.uk – este o alta regula a jocului generat de deciziile aberante ale autoritatilor locale, insa ca orice secret administrativ identitatea reala a „jucatorilor” nu poate fi protejata la infinit… Astfel, potrivit unor inscrisuri intrate, printre anonimii proprietari de terenuri la Comorova se numara si varul primarului Zanfir Iorgus, GRIGORE IORGUS, inginer si el, ca si seful administratiei publice locale. Nimic mai BETON ca PUZ-UL LUI IORGUS ! La scurt timp dupa realegerea sa ca primar la al treilea mandat al municipiului Mangalia, Zanfir Iorgus a recurs la retrocedarea pe felii a unei parti importante din Padurea Comorova. Interesele sale directe in aceasta problema sunt deja de notorietate publica, dat fiind faptul ca una din firmele sotiei sale, respectiv S.C. Stepolis Comercial S.R.L., detinea deja in zona Padurii Comorova o suprafata de teren cultivata cu vita de vie, precum si pensiunea turistica “La Jura” (botezata dupa numele asociatei familiei Iorgus, Jura Constantinescu, sotia consilierului local municipal Mihai Constantinescu). La o aruncatura de bat de acareturile turistice si viticole ale familiei, Iorgus a retrocedat peste 277.000 de metri patrati de teren catre 14 persoane fizice, in parcela Lp288 Statiunea Neptun. Unul dintre cele 14
loturi a ajuns ulterior in posesia inginerului Grigore Iorgus, din Bucuresti, nimeni altul decat varul primar… al primarului (sic!). in anul 2005, societatea de arhitectura “Young Arhitect Studio SRL” tot din Bucuresti a intocmit un Plan Urbanistic Zonal pentru intreaga suprafata de teren… ca sa fie bine ! Proiectele de LUX marca Young-Zanfir ?! Cele opt planse ale planului, ajunse in posesia noastra, privesc incadrarea in zona (A1), planul cadastral (A2), situatia existenta (A3), regimul juridic (A4), zonificarea functionala (A5), echiparea edilitara-circulatii (A6), propunerea de parcelare (A7) si schita cu detalii de acces (A8). Pe fiecare plansa in parte, in legenda explicativa din coltul dreapta-jos, se mentioneaza lucrarea (Plan Urbanistic Zonal – parcela Lp288, statiunea Neptun, oras Mangalia, judetul Constanta), beneficiarul (Iorgut Grigore), denumirea plantei, firma de arhitectura, numarul proiectului (35/2005, din noiembrie 2005) si scara (1/15.000). in plansa de incadrare in Planul Urbanistic General, limita de nord a
suprafetei care a generat PUZ-ul este granita de delimitare a terenurilor aferente municipiului Mangalia de comuna 23 August, in vreme ce la sud parcela Lp288 este delimitata de drumul care face accesul intre DN 39 si statiunea Neptun, acelasi de pe care se intra si pe proprietatea firmei Stepolis Comercial S.R.L. in plansa privind zonificarea functionala este prezentat un bilant teritorial al functiunilor propuse, dupa cum urmeaza: zona de locuinte individuale si cuplate: 121.694,82 mp (43,88%), zona mixta de spatii verzi, servicii si comert: 57.504,44mp (20,73%), zona mixta de locuinte, servicii si comert: 21.094,60 mp (7,60%), spatii verzi amenajate: 19.749,19 m.p. (7,12%), gospodarire apa + post trafo: 1.827 m.p. (0,65%), circulatii pietonale: 10.854,01 m.p. (3,91%), circulatii auto: 35.157 m.p. (12,71%), case de vacanta: 9.435 m.p. (3,40%). in total: 277.316,51 de metri patrati. O buni parte din suprafata, mai exact 35.157 de metri patrati, este destinata amenajarii unor drumuri proiectate, unul paralel cu drumul de acces spre Neptun din DN 39, iar celalalt paralel cu litoralul Marii Negre, la limita de Est a parcelei. El se jura ca nu fura si l-am prins cu… Grigore Iorgus (varul primarului din Mangalia) se jura ca nu detine decat doua hectare de teren la Neptun si acelea intr-o zona neimpadurita, constient ca derularea unor afaceri imobiliare pe tarlaua cea mare a varului sau i-ar induce acestuia din urma cel putin suspiciunea ca a aranjat retrocedarile de terenuri, in vederea cresterii confortului personal si al rudelor sale. De altfel, inversunarea dovedita de Zanfir Iorgus in proiectul de defrisare a singurei paduri de pe litoralul romanesc ar fi greu de explicat fara existenta unor mize personale, patrimoniale! Grigore Iorgus, varful de lance al lui Ovidiu Tender ?! in anul 2003, varul Grigore Iorgus a fost director general la S.C. FECNE S.A. Bucuresti, principalul producator de echipamente nucleare de pe platforma IMGB, fiind uns in aceasta postura dupa ce pachetul majoritar de actiuni a fost achizitionat de S.C Nuclearmontaj S.A. (firma etalon a Grupului Energetic Tender – GET) de la concernul Aker-Kvaerner. in paralel, Grigore a detinut functia de membru in consiliul de administratie la S.C. Vulcan S.A., furnizor de echipamente nucleare ajuns in patrimoniul lui Ovi cel Tender, iar mai nou este director general la S.C. Sudorrom 92 S.A., o alta societate in care Grupul Energetic Tender are participatii, prin Nuclearmontaj SA. Peste 30% din personalul de specialitate de la Sudorrom 92 S.A. provine de la FECNE S.A. si de la Castumag S.A. (o alta societate din domeniul nuclear privatizata de GET), fapt ce reflecta adevaratele raporturi dintre varul primarului de Mangalia si controversatul om de afaceri Ovidiu Tender. Sa mai spunem ca, din anul 2005, de cand a fost arestat si eliberat cu repetitie mediatica, Tender a ales sa instraineze o parte din afacerile sale catre diverse fonduri de investitii occidentale asa cum este cazul societatii de asigurari ARDAF! Grupul Energetic Tender detine investitii directe in turism, realizate inainte ca afaceristul Ovidiu Tender sa intre in colimatorul justitiei pentru fraudarea Rafo Onesti, astfel ca ipoteza unei posibile investitii prin omul sau de incredere care este totodata si varul primarului de Mangalia, nu este de neglijat.
A fost o data Comorova… si a fost ! Negarea tuturor evidentelor, aceasta pare sa fie regula dupa care au decurs toate demersurile primarului Mangaliei, Zanfir Iorgus, de desfiintare a Padurii Comorova. Primarul care a virat la momentul oportun de la taranisti la PSD-isti, iar acum face pe Democratul, este pe punctul de a finaliza ceea ce au inceput comunistii, in anii 70, cand au ras 500 de hectare din Padurea Comorova. Au mai ramas aproximativ 500 de hectare, iar daca planurile lui Iorgus se vor materializa, speciile aclimatizate de prestigiosi academicieni din trecut se vor intalni cu drujbele, pentru a lasa loc cartierelor de vile, cluburilor private, traseelor de calarie si cilcism, terenurilor de golf si… altor “obiceiuri bune ale inaltei societati”. Dupa cum am aratat, istoria acestui plaman verde al municipiului
Mangalia si, in fond, al litoralului sudic, incepe in anul 1897, cand, sub inaltul patronaj al regelui Carol I , se planteaza 60 de hectare de arbori. La 1935, padurea ocupa aproximativ 1.000 de hectare, dupa ce in mediile academice se realizase un acord total asupra ideii ca plantarea de paduri si perdele forestiere de-a lungul litoralului constituie solutia optima pentru contracararea fenomenului de desertificare antropica a mediului. Domeniul regal, la care se adaugau si parcele donate de cercetatori stiintifici, a fost administrat o vreme de Academia Romana, pana in momentul in care, comunistii au gasit o noua utilitate. Astfel, in anii 70, aproximativ 50 de hectare de padure au fost defrisate, pentru a lasa loc “salbei de statiuni” din Nordul Mangaliei. Cealalta jumatate trebuia sa aiba aceiasi soarta, insa in ultimul moment Nicolae Ceausescu s-a decis sa foloseasca o parte din padure pentru infiintarea unui domeniu de vanatoare, administrat de gospodaria de partid, iar o alta portiune pentru utilitati turistice asa cum este de exemplu “Popasul Caprioarelor”. Primarul IORGUS vrea sa termine ce au inceput comunistii ! in anul 1971, un functionar zelos a incadrat intreaga zona in categoria de folosinta “vegetatie forestiera”. Potrivit practicilor odioase ale vremii, ideologia si ineptiile din hartii primau intotdeauna asupra realitatii, siluind-o si slutind-o pentru a semana in cele din urma cu “genialele” planuri. Si astfel, in ciuda tuturor evidentelor, padurea infiintata cu un secol in urma a devenit, pe hartie doar, o intindere de scaieti si arbusti. Dupa 1989, o parte a fost preluata in administrare, cu acelasi titlu de “vegetatie forestiera”, de S.C. Neptun-Olimp S.A., mostenitoarea juridica a defunctei intreprinderi care administra statiunea Neptun, aflata in subordinea ONT Carpati – Bucuresti. Celelalte suprafete (intr-un studiu al SC Proforest Bucuresti, se arata ca in anul 1983 padurea avea 855 ha, in care era inclus si lacul Comorova), care au apartinut Gospodariei PCR au trecut in administrarea unei societati cu capital de stat, creata dupa revolutie, respectiv S.C. Olimpus S.A. Din terenurile acesteia din urma, s-a privatizat o zona, restul asteptand legislatia care sa stabileasca dreptul de proprietate asupra sa. Portiunea care nu a mai apartinut statului a intrat pe mana celebrului Lita, decedat intre timp intr-un “accident de masina”, succesoare fiind la fel de mediatizata, si nu de bine, Universitatea Bioterra, cea care este vestita pentru diplomele de licenta emise pe “banda rulanta”. Cealalta suprafata a fost transmisa de la Olimpus S.A. in administrarea Consiliului Local Mangalia, prin Hotararea Guvernului nr. 647 din 25 decembrie 1998. Baietii destepti vor TERENUL, NU SI COPACII ! in anul 1999, cand a aparut legislatia prin care societatile de stat deveneau din administratori proprietari ai suprafetelor pe care le aveau in gospodarire, S.C. Neptun – Olimp S.A., condusa pe atunci de taranistul Gheorghe Pascal Rafte, a facut un schimb de ternuri cu Primaria Municipiului Mangalia, de care apartinea din punct de vedere administrativ. Primaria a cedat toate terenurile de pe raza statiunii propriu-zise, la schimb cu portiunea de padure administrata de societatea de turism. Directorul s-a opus, in sedintele Consiliului de Administratie si in AGA (adunarea generala a asociatilor) termenilor schimbului, considerand ca se cedeaza o suprafata prea mare, contra drumurilor de acces, pajistilor si terenurilor de sub hoteluri sau pe care se desfasurau alte activitati comerciale. A prevalat insa forta opiniei actionarului majoritar, Fondul Proprietatii de Stat (in special al la fel de celebrilor Bartolomeu Finis, general de Securitate in rezerva, si Mirel Tariuc, omul sau de casa), in dauna propunerii actionarului minoritar, SIF Transilvania, care dorea sa se pastreze in cadrul societatii macar zona Popasului Caprioarelor si latura amenajata pentru agrement a lacului Comorova. in 26 octombrie 2000, o hotarare de guvern (nr. 1025) transmite terenul proprietate publica a statului, aflat in administrarea Consiliului Local al Municipiului Mangalia, in proprietatea publica a aceleiasi unitati administrative locale. in anul 2000, guvernul taranist a trecut padurea din proprietatea statului, in proprietatea publica a municipiului Mangalia (prin HG 1025/26.10.2000), punand-o la dispozitia primarului, pe atunci taranist, Zanfir Iorgus. in ciuda tuturor evidentelor, conform aceleiasi dogme comuniste, padurea avea sa devina, pe hartie, parc municipal. in anul 2002, primarul a obtinut acordul consilierilor sa comande un plan urbanistic zonal, (PUZ) pentru a include padurea in intravilan, cu scopul de a o defrisa si de a scoate terenurile la vanzare pentru construirea de vile si utilitati turistice. Aceeasi dogma comunista se imprima in deciziile primarului purtator de stindard, care si-a camuflat intentia de a finaliza masacrul ecologic inceput de regimul Ceausescu in spatele unei denumiri pompieristice: “Extinderea si diversificarea ofertei turistice si de agrement – statiuni Mangalia”. Dupa un meci de doi ani, APM Constanta a emis acordul de mediu pentru PUZ, iar Iorgus a devenit membru cu acte in regula al Partidului Social Democrat, aflat atunci intr-un moment de betie totala a puterii. Fostul sef al APM, Traian Petrescu, si-a dat cu stangul in dreptul, conditionand acodul de mediu de respectarea O.U.G. 202/2002 privind gospodarirea integrata a zonei costiere (tocmai actul normativ care interzice orice fel de constructie pe terenurile cu padurile cu functii de protectie din zona costiera, potrivit articolului 60), in conditiile in care, pe hartie, padurea Comorova nu e tocmai o padure si nu se afla tocmai in zona costiera! Aspecte de natura penala la licitatie !? in clipa in care s-a efectuat licitatia publica deschisa pentru vanzarea terenurilor in suprafata de 39.000 de metri patrati fiecare, pe care trebuia construit un club privat, Consiliul Local Mangalia a introdus in caietul de sarcini, la capitolul referitor la pret, urmatoarele clauze: 50% din valoarea contractului de vanzare se achita pe loc, la semnarea lui, restul urmand a fi platit pana la 30 octombrie 2005. Din pacate, atat pretul mare, de 525.000 de lei/mp plus TVA, de la care s-a pornit, cat si aceste doua clauze i-au facut pe multi dintre cei care au cumparat caietul de sarcini sa nu se prezinte la licitatie. Spunem din pacate, nu pentru ca am avea vreo simpatie particulara pentru vreunul dintre potentialii ofertanti, ci pentru ca practic rezultatul licitatiei a fost viciat, asa cum au demonstrat evenimentele ulterioare. Nu stim daca cei care si-au adjudecat terenurile stiau la data respectiva ca nu vor avea puterea financiara de a respecta clauzele, dar cert este ca cel putin cativa dintre ei nu au fost in stare sa o faca. Este cazul consilierului local Ion Petcu, ce demisionase din PSD in perioada amintita pentru a se inscrie in PNL. Pentru el si altii de o seama s-a incheiat, ulterior datei de 30 octombrie, un act aditional, prin care s-au reesalonat platile. Necinstit este fata de cei care, constienti ca nu vor putea plati pana la sfarsitul lunii octombrie toata suma, nu au mai participat la licitatie. Daca ar fi stiut ca pot obtine pasuiri, precum consilierul numit, nu ar fi dat probabil inapoi. Aspectul penal este evident, pentru ca, a fost viciat atat scopul cat si sensul licitatiei. in mod normal, celui care nu si-a putut achita obligatiile contractuale trebuia sa i se anuleze contractul, sa i se opreasca garantiile legale, iar licitatia trebuia refacuta. Prefectul Danut Culetu a fost sesizat in ianuarie 2006 ! in cursul zilei de marti, 31 ianuarie 2006, ar fi trebuit, conform promisiunii verbale facute de prefectul de Constanta, Danut Culetu, sa fie luata o decizie in legatura cu notificarea depusa de “Organizatia de Investigatii Jurnalistice”, ONG-ul care a initiat campania “Salvati Padurea Comorova – Neptun”, act prin care membrii asociatiei solicitau atacarea, potrivit competentelor legale ce revin prefectului, la instanta de contencios administrativ de la Tribunalul Constanta, a hotararii numarul 321 din 20 decmebrie 2005, a Consiliului Local Mangalia. Aceasta hotarare stabilea scoaterea din circuitul forestier a aproximativ 11 hectare de teren impadurit in vederea realizarii de drumuri si alei de acces in asa-zisul “Parc Comorova”. Notificarea a fost depusa in termenul legal, in data de 24 ianuarie 2006, scopul organizatiei, conduse atunci de ziaristul de investigatii Adrian Cirlescu, fiind acela de a stopa inceperea lucrarilor de despadurire. Comorova, Bioterra si vilele lui Ceausescu ! Dupa cum am amintit, inainte de 1989, Complexul Comovorova era parte componenta a Gospodariei de partid Neptun. Datorita pozitiei strategice, pitorescului locului si prezentei padurii, statiunea Neptun a devenit locul de relaxare pe timpul verii pentru VIP-urile regimului comunist. in padure, pe malul lacului, au fost construite vile de protocol pentru nomenclaturistii de prim rang, iar lui Ceausescu i-a fost rezervat un domeniu intins, pe malul marii, pana inspre Olimp. Pentru ca inaltii demnitari sa se simta bine, Gospodaria de partid punea la lucru o armata de sute de oameni – de la simpli lucratori agricoli la administratori de restaurante si ospatari cu multe “stele” pe umar, care asigurau necesarul de confort si “siguranta” al dictatorului. Gospodaria de lux se extindea pana la soseaua nationala, si avea in alcatuire vii, livezi, o ferma piscicola, hectare de sere si alte culturi agricole. Pe masa temutului dictator Ceausescu ajungeau cele mai alese si mai sanatoase bucate. Spre deosebire de restul tarii, unde cantitatea era cuvantul la ordinea zilei, aici prima numai calitatea. Culturile si animalele erau atent ingrijite, nu se foloseau ingrasaminte chimice si furaje cu faina de oase, ci totul era atent aplicat dupa principiile agriculturii ecologice. Tot in propietatea Gospodariei de partid se gasea la momentul respectiv si complexul Comorova. Ascuns printre arborii padurii, acesta avea un spatiu cu regim public – o receptie si o parcare – si unul imprejmuit, in care se gaseau cateva zeci de casute cochete, doua restaurante si o piscina unica in Romania la acel moment, luminata subacvatic si cu un nivel subteran, de unde puteai “spiona” prin niste hublouri de pe lateralele piscinei pe cei ce inotau. Aici se odihneau, si, de ce nu, munceau, activistii de rang secund si angajatii fostei Securitati. Ceausescu insusi este oaspete ocazional, pentru el construindu-se o imensa sala de protocol, de forma octogonal-circulara, in stil rustic, cu mese de lemn si protap in mijloc, si care putea adaposti pana la 100 de oameni. Complexul Comorova era o oaza de liniste si racoare, o zona atat de verde si de cocheta, incat nici acum, la mai bine de 24 de ani de la construirea sa, nu poate fi deosebita pe imaginile din satelit… adica, E BINE FaCUTa ! Cum a ajuns Bioterra operator in turism ?! Dupa “lovilutia” din decembrie ‘89, Gospodaria de partid Neptun este reorganizata juridic sub forma societatii Olimpus SA. inceputul greoi al tranzitiei isi pune amprenta si asupra acestei societati. Viile si livezile cad in
paragina sau sunt praduite in stilul economiei de piata, ferma piscicola se restrange, serele supravietuiesc cu greu… Complexul Comorova, insa, isi pastreaza farmecul autentic si, macar in parte, clientela. Locatia selecta continua sa-i atraga pe cei dornici de relaxare, departe de ochii indiscreti ai lumii. intre timp, Olimpus SA devine parte a Agentiei Domeniilor Statului, dar nici acest lucru nu este de natura sa aduca renasterea sa. Dimpotriva, dificultatile de ordin financiar devin mai acute. Datorita acestora este “ajutata” sa intre in incapacitate de plata. Pe scurt, Olimpus S.A. nu poate returna un credit bancar si se decide lichidarea sa, pentru recuperarea creantelor. Miraculos, dupa lichidare, continua sa traiasca, si chiar se
insanatoseste (management de success !), avand venituri de 15 miliarde si un profit de aproape 5 miliarde de lei vechi, potrivit cifrelor din bilantul contabil declarat pentru anul 2003. Procedura lichidarii este marcata de scandaluri si repetari de lictatii… in stilul capitalispului de cumetrie. Licitatia din 22.11.2000 a fost trucata ?! Sase societati comerciale se “inteleg” sa-si imparta un teren de 420 de hectare, apoi aleg pe o a saptea, care sa participe efectiv la licitatie. ADS-ul da castigatoare aceasta societate, apoi, urmand planul stabilit, pun in posesie pe ceilalti 6, desi acestia nici nu participasera la sedinta de licitatie… Scandalul devine public, iar Ministerul Agriculturii intervine, anuland masurile dubioase luate de ADS. in urma lichidarii, Complexul Comorova ajunge in propietatea Fundatiei Universitare Bioterra. Cine e… Universitatea Bioterra ? Universitatea Bioterra este o institutie de invatamant privata, cu sediul in Bucuresti. Numele ei a devenit cunoscut datorita scandalului diplomelor. Alaturi de Universitatea Ecologica, Bioterra a fost implicata la sfarsitul anului 2000 in vanzarea de diplome de studii universitare. Controalele ulterioare au dus la constatarea si a altor nereguli, ca organizarea de filiale fara autorizatie de functionare, incheierea de contracte de concesionare a unor activitati de invatamant superior cu fundatii care naveau competente de invatamant superior, in urma carora Bioterra emitea diplome de absolvire, organizarea de module de invatamant postuniversitar fara autorizatie… etc. in urma acestor controale, Bioterra si-a pierdut acreditarea. Dupa doi ani de lobby intens, in media si pe langa Consiliul de Evaluare si Acreditare Academica, universitatea a primit din nou autorizatie, in anul 2002. Cu toate acestea, ea continua sa functioneze, conform Ministerului Educatiei, cu o singura specializare acreditata si altele autorizate numai provizoriu. Poate din acesta cauza, Fundatia Bioterra s-a reorientat catre alte activitati, mai profitabile. Complexul Comorova este una dintre ele, profitul obtinut de pe urma inchirierii uneia din zecile de casute, pe o saptamana, depasind taxa platita de un student pe un an de zile. Iata cum o institutie care are ca obiect de activitate invatamantul reuseste sa obtina profituri si din turism! Bani care, fiind obtinuti pe fundatie, nu sunt impozitabili! Si nu este de mirare aceasta schimbare de drum, daca ne gandim ca cea mai mai mare realizare a Universitatii Bioterra a fost patentarea si producerea de “Votca ecologica Bioterra”… premiata la saloane de inventii de catre specialisti. Umbra lui Trutulescu la Comorova !? Chiar si in extrasezon, Complexul Comorova arata destul… de bine. Parcarea a fost imprejmuita cu gard de sarma, casutele sunt bine intretinute si pazite de o femeie de serviciu foarte tacuta… (mare calitate !). La nivelul anului 2006, pe partea stanga a aleii de acces au mai fost adaugate 6-7 bungalow-uri cochete si a mai fost construita o piscina acoperita. Lucrarile au fost executate de catre echipa de “meseriasi” a lui Trutulescu, lucru care nu ne surprinde, avand in vedere istoria locului… Pentru a afla mai multe despre activitatile desfasurate la Comorova, l-am contactat telefonic pe domnul Marian Vintila, prorectorul Universitatii Bioterra (in 2006). Cel mai spinos detaliu al discutiei a fost cel referitor la destinatia complexului. Un zvon care circula la vremea respectiva, de care nu este strain nici primarul Mangaliei, Zanfir Iorgus (zvon confirmat de acesta in 2006), este ca universitatea ar dori sa ridice un campus universitar, lucru greu de conceput in situatia in care aceasta nu prea are specialitati acreditata, iar in padure ar putea, cel mult, sa faca un campus pentru “mistreti”. La intrebarea “Care este destinatia celor 300 de locuri de cazare, se face campus?” prorectorul a dat un raspuns evaziv, amintind niste simpozioane, conferinte… Am repetat intrebarea, iar interlocutorul, dupa cateva momente de gandire, si-a adus aminte ca este in conducerea unei institutii de invatamant, precizand ca acolo fac studentii practica. Ce fel de practica… asta e clasificat ! (Razvan Petre, Mihai R. Rotaru, Doru Copot – Organizatia de Investigatii Jurnalistice) Cine este TRUTULESCU de la Comorova? Considerat artizanul afacerii “Tigareta II – Otopeni”, fostul colonel SPP pe numele sau Gheorghe Trutulescu (fost ofiter pana in 1989 al Batalionului 404 – Buzau, cu specialitatea “cercetare-diversiune in spatele frontului”), a fost condamnat la sapte ani de inchisoare, fiind eliberat in octombrie 2003. Pe parcursul anchetei privind operatiunea Tigareta II, procurorii au recuperat si fotografiat mai multe documente printre care si o schita (pagina A4) “pierduta” se pare de colonelul Trutulescu, pe care erau trecuti mai multi beneficiari ai transporturilor de pe Otopeni, printre care si un anume Dragos. Consilierul prezidential Zoe Petre a declarat atunci ca tigarile de contrabanda urmau sa ajunga si la resedinta presedintelui de la Scrovistea, mai multiparlamentari romani sustinand ulterior ca unul dintre beneficiarii transporturilor era chiar Dragos Constantinescu, fiul presedintelui Emil Constantinescu. Astfel poate fi mai bine perceputa si “umbra lui Trutulescu” la vilele de protocol din Comorova… in fieful taranist de la Mangalia. in 2007 a inceput FESTIVALUL DRUJBELOR ! Sa ne explicam putin! Proiectul pe care il propune primarul Zanfir Iorgus, de transformare a Comorovai in parc, presupune inlocuirea unei paduri cu un loc de promenada. Ceea ce in Vest s-ar chema “crima ecologica” la noi se vinde electoral ca Plan de Urbanism – “Extindere si diversificare: oferta turistica si de agrement – statiunea Mangalia”! Padurea a devenit proprietatea publica a Primariei Mangalia prin bunavointa Guvernului Mugur Isarescu in 2000, dar, administrativ, Comorova a fost incadrata ca “parc”. Zanfir Iorgus a demarat actiunile de obtinere a unui plan de urbanism care sa-i permita sa intre in padure de-a dreptul si, dupa o perioada de doi ani, Agentia pentru Protectia Mediului Constanta a binevoit sa emita acordul de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ). Astfel, azi avem la Comorova o padure incadrata administrativ ca parc, iar in locul mistretilor si caprioarelor stau sa-si faca aparitia in luminisuri ATV-urile si vilele puternicilor zilei. Caci pentru ei se pregateste! Si, daca aveti vreo indoiala, sa ne uitam un pic si la cadrul legal in care au aparut acest PUZ si toate planurile Primariei Mangalia. Acordul de Mediu, dat de APM Constanta, contravenea la momentul emiterii, anul 2004, Legii 570/2003. Constanta sufera de lipsa de padure (alaturi de alte 11 judete), asa ca Guvernul decisese interzicerea defrisarilor in aceste zone. Astfel, Primaria Mangalia avea un Acord de Mediu, dar nu putea pune drujbele la munca. Guvernul Tariceanu se prezinta in Parlament in 2005 cu o modificare la Legea 570/2003. Executivul a propus introducerea unei exceptii: acordarea de drept “de drujba” pe caz de utilitate publica. Deci, problema s-a rezolvat! Din anul 2007 COMOROVA SE VINDE LA BUCATÃ…. in anul mentionat, o agentie imobiliara constanteana vindea 4 hectare de teren impartit in loturi de cate 600 de metri patrati chiar in padurea… adica pardon!, Parcul Comorova. inlesnirile legislative obtinute de Primaria Mangalia favorizeaza in fapt multe afaceri imobiliare, toate autorizarile in vederea constructiilor facandu-se acum mult mai usor. Nici Primaria nu s-a lasat mai prejos. A scos la licitatie sase loturi de teren in vecinatatea Popasului Caprioara (aparte a statiunii Neptun) a cate aproape 4 hectare fiecare cu destinatia de cluburi private, dupa cum reiese din textul Hotararii Consiliului Local Mangalia. Licitatiile au ridicat mai multe semne de intrebare, dar toate nelamuririle si indoielile s-au spulberat dupa ce mai multi cumparatori au fost identificati ca apropiati ai primarului Mangaliei, iar acestora le-au fost oferite facilitati la plata terenurilor, imposibil de imaginat din lectura drasticelor conditii din caietele de sarcini… ! Ecologistii s-au sifonat degeaba… MAFIA e puternica aici ! Cosmin Barzan, unul dintre liderii organizatiei „Mare Nostrum”, se declara ingrijorat de “asaltul antropic tot mai agresiv asupra Padurii Comorova”. Potrivit reprezentantului organizatiei de voluntari din Constanta, planurile administratiei Mangalia de a transforma padurea in zona de agrement vor provoca un lant de evenimente care vor distruge semnificativ aceasta populatie de animale. De altfel, mai multe proteste ale unor organizatii civice sau ale unor consilieri locali au ajuns la Prefectura constanteana, dar si la Cancelaria premierului Calin Popescu Tariceanu. Nimeni nu pare insa sa se fi sensibilizat cu privire la drama de la Comorova ! Dobrogea a ajuns regiune CALAMITATa !
Calamitatea despre care vorbim nu este una provocata de un fenomen meteorologic, ci chiar de mana omului. in momentul de fata, judetul Constanta, si Dobrogea, per ansamblu, sunt printre cele mai aride si cele mai despadurite zone din Europa. Ca sa va faceti o parere completa, vom mentiona cateva cifre: Daca, la nivelul Europei, procentul de impadurire este de 34%, in Romania acesta ajunge la valoarea de 26,7%, iar, in judetul Constanta suprafata ocupata de paduri este de doar 3,5%! Mai mult, majoritatea ariilor impadurite se gasesc in vestul judetului, in lunca Dunarii, estul si centrul Constantei fiind „chelite” de padurile ce le acopereau candva. Efectul devastator al acestui fapt este sporit de continua agresiune a omului impotriva perdelelor forestiere, a lizierelor si putinelor paduri ramase. Este cazul primariei Mangalia, care, de ani buni, nu are nimic altceva mai bun de facut decat sa puna la punct distrugerea ultimei paduri de pe coasta romana a Marii Negre… DOAMNELOR SI DOMNILOR PaDUREA COMOROVA ! Legile acopera DRUMUL CaTRE IAD ! Constatarea dezastrului a venit in 2002, cand guvernul Nastase a decis interzicerea taierii de paduri, in cateva judete din sudul si estul Romaniei,
printre care si Constanta. La prima vedere laudabila, initiativa s-a dovedit a fi apa de ploaie… Asta pentru ca masura in cauza avea o sumedenie de “portite” – permitand exploatarea padurilor din lunca Dunarii (majoritare in judetul Constanta) si dand liber jafului de la Comorova si distrugerii perdelelor forestiere.  Un zvon care circula la vremea respectiva, de care nu este strain nici primarul Mangaliei, Zanfir Iorgus (zvon confirmat de acesta in 2006), este ca universitatea ar dori sa ridice un campus universitar, lucru greu de conceput in situatia in care aceasta nu prea are specialitati acreditata, iar in padure ar putea, cel mult, sa faca un campus pentru “mistreti”. La intrebarea “Care este destinatia celor 300 de locuri de cazare, se face campus?” prorectorul a dat un raspuns evaziv, amintind niste simpozioane, conferinte… Am repetat intrebarea, iar interlocutorul, dupa cateva momente de gandire, si-a adus aminte ca este in conducerea unei institutii de invatamant, precizand ca acolo fac studentii practica. Ce fel de practica… asta e clasificat ! Cine este TRUTULESCU de la Comorova? Considerat artizanul afacerii “Tigareta II – Otopeni”, fostul colonel SPP pe numele sau Gheorghe Trutulescu (fost ofiter pana in 1989 al Batalionului 404 – Buzau, cu specialitatea “cercetare-diversiune in spatele frontului”), a fost condamnat la sapte ani de inchisoare, fiind eliberat in octombrie 2003. Pe parcursul anchetei privind operatiunea Tigareta II, procurorii au recuperat si fotografiat mai multe documente printre care si o schita (pagina A4) “pierduta” se pare de colonelul Trutulescu, pe care erau trecuti mai multi beneficiari ai transporturilor de pe Otopeni, printre care si un anume Dragos. Consilierul prezidential Zoe Petre a declarat atunci ca tigarile de contrabanda urmau sa ajunga si la resedinta presedintelui de la Scrovistea, mai multi parlamentari romani sustinand ulterior ca unul dintre beneficiarii transporturilor era chiar Dragos Constantinescu, fiul presedintelui Emil Constantinescu. Astfel poate fi mai bine perceputa si “umbra lui Trutulescu” la vilele de protocol din Comorova… in fieful taranist de la Mangalia. in 2007 a inceput FESTIVALUL DRUJBELOR ! Sa ne explicam putin! Proiectul pe care il propune primarul Zanfir Iorgus, de transformare a Comorovai in parc, presupune inlocuirea unei paduri cu un loc de promenada. Ceea ce in Vest s-ar chema “crima ecologica” la noi se vinde electoral ca Plan de Urbanism – “Extindere si diversificare: oferta turistica si de agrement – statiunea Mangalia”! Padurea a devenit proprietatea publica a Primariei Mangalia prin bunavointa Guvernului Mugur Isarescu in 2000, dar, administrativ, Acestui prim act i se adauga cel emis de guvernul Tariceanu in toamna anului 2007, prin care se elibereaza fonduri pentru reconstituirea de perdele forestiere, in principal in judetul Constanta. Desi a fost emisa pe baza unui proiect si pe baza unor avize ministeriale, si aceasta masura are unele scapari, pe ici pe acolo, prin punctele esentiale. Astfel, desi suprafetele pe care urmeaza a se amplasa perdelele forestiere au fost identificate, din satelit, ele nu pot fi localizate pe harta. Asta pentru ca planurile cadastrale urmeaza a fi finalizate, la nivel national, undeva prin 2012. in plus, multe suprafete sunt in litigiu, intre statul roman, persoane fizice si autoritati locale… adica tot asa ! ADIO Comorova… ! La prefectura Constanta nimeni nu s-a preocupat de soarta padurilor judetului. Desi situatia alarmanta a suprafetei forestiere reclama cel putin un punct de vedere nuantat, responsabilii prefecturii se multumesc cu o palida incercare de a pune in aplicare macar planul guvernamental de creare a perdelelor forestiere. Desi a fost anuntat cu surle si trambite, proiectul s-a blocat, datorita multiplelor probleme inerente unui demers insuficient fundamentat. Astfel, prefectul Danut Culetu si ai sai aghiotanti liberali s-au trezit ca multe dintre terenurile destinate plantarii de arbori sunt revendicate de unitati administrative diferite. Primariile se bat intre ele pentru delimitarea granitelor, iar prefectura nu poate da nici un ban, pentru ca nu stie cui sa-l dea!? Alte terenuri sunt revendicate, sau in curs de atribuire persoanelor fizice, orice interventie asupra lor fiind interzisa. in disperare de cauza, prefectura a apelat la Consiliul Judetean, pentru a media rezolvarea acestor probleme. Poate cea mai grava problema ramane, insa, faptul ca multe din terenurile vizate de proiect se afla in proprietate privata, iar proprietarii se opun ideilor guvernamentale. Ei nu agreeaza ideea de a deveni proprietarii unor cranguri, iar sumele oferite de guvern pentru expropriere, intre 50 de bani si 3 lei pe metrul patrat, li se par foarte mici, in conditiile in care ar putea lejer vinde terenul cu cel putin 1 euro/mp. Ce e si mai trist, pentru 3000 de hectare, la pretul minim de 50 bani/mp, ar fi necesari 15 milioane RON, doar pentru realizarea exproprierilor. Ori, Guvernul a eliberat, pentru intregul proiect, de 50 de ori mai putini bani.

IN LEGATURA CU TOATE ACESTE ASPECTE PREZENTATE, PRIMARUL MANGALIEI ZANFIR IORGUS A DECLARAT IN CADRUL UNEI SEDINTE A CONSILIULUI LOCAL MANGALIA… din decembrie 2007, urmatoarele ! Nu demult timp a fost o emisiune la Reflector… Reflector pe TVR 1, prin care s-a dezbatut anumite aspecte legate de padurea Comorova si de persoana Iorgus si partea lui… aa si declaratia lui de avere [...] Noi vom raspunde tot la televiziune [...] Pentru ca vom raspunde la toate atacurile murdare acolo unde sunt facute… [...] Si toate imaginile aratate acolo nu sunt de fapt decat imaginile… si localnicii stiu foarte bine sunt imaginile de la Popasul Caprioarelor, care n-a aprtinut niciodata padurii Comorova, este activ al societatii Neptun-Olimp…
EXPLICATIE !
Pe scurt, treburile au mers dupa urmatoarea reteta: „Activul” Popasul Caprioarelor s-a vandut si el pe bucati prin licitatie in 2005-2006. Director in perioada respectiva la Neptun-Olimp S.A. era chiar Nae Negrea, adica seful politic al primarului Zanfir Iorgus. Licitatia cu pricina a fost ca de obicei la Mangalia cu, cantec… Mai exact, prin diferiti interpusi din Mangalia si Constanta “baietii destepti” au cautat afaceristi cu potenta financiara care sa participe la licitatie, deoarece, chiar si cu aranjamentele facute, subevaluat, pretul terenului de la Popasul Caprioarelor era totusi foarte scump… de la zeci la sute de mii de euro ! in consecinta, nu oricine a putut participa la aceasta licitatie selecta. Printre intermediarii primarului Iorgus (care s-au ocupat de gasit baieti cu bani) s-au numarat si cativa functionari publici din Constanta, angajati la Directia Generala a Finantelor Publice! Ca na… acolo se sucesc si invartesc toti banii judetului ! Unde sa gasesti afaceristi dornici de cumparat paduri, daca nu in computerele de la Finante ?! Faptul ca primarul Iorgus aduce in discutie Popasul Caprioarelor probeaza mai mult incercarea de a camufla afacerile de la Comorova desi ambele cazuri suporta valente penale similare. Este de retinut si ca aceste afaceri „oculte” din Mangalia n-au avut niciodata o culoare politica bine definita fiind implicati mai mereu reprezentanti ai diferitelor partide atat din Mangalia si Constanta cat si din Bucuresti. Ce uita mereu acesti baieti destepti (partial) este faptul ca, pana la urma, “fiecare om este un numar de telefon” iar adevarul are tendinta ciudata de a se ridica mereu la suprafata… cu sau fara voia noastra. Ce s-a intamplat ulterior la Popasul Caprioarelor ?!? Sa nu mai lungim vorba ! Zanfir Iorgus proprietarul Padurii Comorova ?! Prin operatiuni succesive, suprafetele imense de la Comorova au fost dezmembrate intr-o puzderie de loturi (peste 400), de cate 600 si ceva de
metri patrati. Eminentele acestei inginerii imobiliare au purces apoi la vanzarea terenurilor, dupa ce, in prealabil, primaria lui Iorgus a scos la vanzare, prin licitatie publica, alte sase loturi de cate patru hectare, din proprietatea public-privata (din cealalta jumatate a padurii), cu scopul de a stabili o valoare oficiala ridicata a pamantului. Crima nu a fost perfecta ! A lasat urme ! Potrivit datelor oficiale furnizate la cerere de Biroul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Mangalia, Iorgus Zanfir si sotia sa Mariana detin si acum (noiembrie 2007), pe numele lor, zece loturi in parcela A228/5/4/2/2, dupa cum urmeaza: lotul 1 (numar cadastral 2661/1, carte funciara nr. 11902), in suprafata de 1562 mp, dobandit prin actul notarial 2860/2006. Lotul 2 (numar cadastral 2661/2, carte funciara 13.810), in suprafata de 684 mp, dobandit prin acelasi act notarial. Lotul 3 (numar cadastral 2661/3, carte funciara nr. 13.827), in suprafata de 685 mp. Lotul 4 (numar cadastral 2661/4, carte funciara nr. 13808), in suprafata de 679 mp. Lotul 5 (numar cadastral 2661/5, carte funciara nr. 13806), in suprafata de 673 mp. Lotul 6 (numar cadastral 2661/6, carte funciara nr. 13.796), in suprafata de 667 mp. Lotul 7 (numar cadastral 2661/7, carte funciara nr. 13.798), in suprafata de 661 mp. Lotul 11 (numar cadastral 2661/11, carte funciara nr. 13.804), in suprafata de 658 mp. Lotul 12 (numar cadastral 2661/12, carte funciara nr. 13.800) in suprafata de 658 mp. Lotul 14/2 (numar cadastral 2661/14/2, carte funciara nr. 11.404), in suprafata de 1376 mp. Toate aceste terenuri au fost intabulate pe numele sotilor Iorgus, cu titlu de lotizare, conform actului 2860/2006. Potrivit extraselor de carte funciara, o parte din proprietatile lui Iorgus sunt grevate de obligatii privind respectarea dreptului de servitute in favoarea unor persoane carora acesta le-a vandut terenuri, in speta loturile 8 si 9 familiei Alexandru Elena si Gigel- Marian (1.316mp), lotul 10 familiei Cimpureanu-Toader Costel-Marcel si Irina-Gabriela (658 mp) si lotul 14/1, familiei Iorgus Marin si Marita (19.191 mp)… adica parintilor sai ! Exista suspiciunea ca primarul Mangaliei a vandut cele aproape doua hectare de teren parintilor sai, in incercarea de a spala o parte din banii adunati din tunurile imobiliare si administrative date in detrimentul bugetului local si al locuitorilor Mangaliei !
DOVADA ! DOVADA ?

(Paul Parvu – Organizatia de Investigatii Jurnalistice)

Dupa ce a tinut pentru mult timp capul de afis al publicatiilor, starnind numeroase controverse, dosarul privind terenurile vandute in padurea Comorova s-a intors la Politia municipiului Mangalia. Lucratorii postului de politie mai sus amintit au declarat, pentru cotidianul „Replica” de Constanta, faptul ca li s-a cerut atasarea la dosar a mai multor expertize, dar si pareri de specialitate. Conform datelor oficiale, padurea Comorova, plantata pe vremea Regelui Carol, a avut initial o suprafata de 800 de hecatre, iar in perioada interbelica a ajuns la peste 1.000. Despre domeniul Comorova s-a mai stabilit ca este un experiment silvic conceput intre 1890 si 1910 si ca se intinde de la Olimp pana aproape de Mangalia. Intre 1967 si 1968, o parte din ea a fost taiata pentru a se construi statiunile Olimp, Neptun si Jupiter. O parte din padurea Comorova a fost lotizata si vanduta catre diverse persoane in mandatul de primar al lui Zanfir Iorgus. Cei care au cumparat terenurile au inceput sa defriseze padurea si sa inceapa constructia de imobile.

Replica